Obiceiuri si traditii Pascale in Grecia

vineri, 14 aprilie 2017

Obiceiurile de Pasti compun o veriga vie dintre trecut si prezent. Nurorile se duceau inainte de 1930 in duminica de Lasata Secului, la soacre pentru a le oferi portocale si pentru a-si cere iertare, de asemenea procedeaza si pentru nasele lor. In anumite zone din Grecia, cat pe  insulele grecesti se confectioneaza o papusa Kira-Sarakosti (ori se pregateste dintr-un aluat), formata cu 7 picioare care simbolizeaza numarul de saptamani pana in ziua Pascala.

Papusa este creata fara gura, pentru a nu putea sa manance (datorita postului) si sa nu-i barfeasca pe ceilalti, fara nas pentru a nu fi atras de mirosul mancarurilor, numai urechile sunt cusute pentru aude cu urechi cat si mainile impreunate pentru a-si spune rugaciunea. De fiecare data, cand merg la biserica, se
rupe cate un picior al papusii, iar ultimul in Vinerea Mare.

Asa cum traditiile romanesti nu se diferentiaza prea mult de cele ale a elenilor, in ajunul Floriilor ori a Sambetei lui Lazar cum se mai numeste, de dimineata, copiii esc la fiecare casa ori din satele vecine sa colinde in numele lui Lazar si fiecare purtand efigia simbolica a lui Lazar facuta din papura si alte materiale, impodobita cu panglici multicoloresi cosulete cu flori de primavara. La randul lor, copiii sunt rasplatiti cu oua rosii, nuci, mere, smochine si prajiturele numite "Lazaruti" / "Lazarine".

Postul Pastelui este diferit de cel de la romani, trecerea se face treptat de la preparatele de carne la cele vegetale. In prima saptamana de post numita Kreatinis, carnea este inca inca consumata, iar in a  a-2a saptamana numita Tirinis se consuma produsele lactate (renuntand la carne). Dis-de-dimineata, unde brutariile ori in casele locuitorilor, aerul e cuprins de un parfum dulce care se ridica de la pita (placinta) cu branza si lapte preparata dupa un obicei dupa retele stravechi elene. Ultimele mese de post sunt preparate obligatoriu din vegetale, fierturi in apa simpla cu adaosuri de otet, oregano si cu masline, ceapa verde si halva. La fiecare masa greceasca, in Joia Mare, niciodata nu lipseste painea dulce numita Tsoureki, arni sti souvla adica mielul la protap, ouale rosii, kokoretsi (maruntaie din miel) care sunt puse pe gratar la fel ca frigaruii nostrii romanesti ori pe foc in doua bete. La desert, sunt nelipsitele tarte cu branza - flaounes. Festinul culinar este deschis de mayeritsa, supa de Paste, iar toate acestea in decorul lumanarilor albe pascale menite sa redea calmul si linistea interioara specifice celei mai mari Sarbatori ortodoxe: Invierea Fiului lui Dumnezeu.

In Joia Mare, incep pregatiriile, gospodinele vopsesc ouale rosii, inainte de a rasare soarele.  Se ingroapa oul in vie, in scopul de a le proteja de grindina data de Dumnezeu si sa aiba o recolta buna.  In constiinta populara, un ou care a fost citit în Biserica în Joia Mare, poate sa reziste fara sa se strice de-a lungul anului.

O alta traditie veche de secole, in Grecia, inceputurile ei le are de cand turcii inca erau prezenti pe meleagurile tarii; locuitorii oraselor, a satelor, pentru a speria armata turca o faceau cu artificii. Obiceiul a ramas si in prezent, in noaptea Pastelui, biserica provoaca un "razboi" de artificii pentru ca lumea sa se simta bine. In miez de noapte, cand preotul da Lumina Sfanta credinciosilor, adusa din Ierusalim, acesta pronunta "Hristos a Inviat!" (Hristos Anesti) , crestinii cu : "Adevarat a Inviat!" (Alithos Anesti)

In Sfanta Duminica a Pastelui, credinciosii petrec impreuna cu familia si prietenii. Masa traditionala este compusa din friptura de miel, care il simbolizeaza pe Iisus, Mielul lui Dumnezeu si oua vopsite.
A doua zi, in Duminica Floriilor, mici si mari se duc la biserica sa se pregateasca sufleteste pentru incercarea din Saptamina Patimilor.



My favorite blogs

Google+ Followers